Ma simt groaznic si cred ca voi renunta la multe. Imi scartie timpul sub talpi, iar eu calc peste etape cu ochii inchisi si mainile la urechi, contempland in taina chestii marunte pe care oricum ca nu le pot observa. Ma-ncanta perioade goale, umplute cu truda, cu sudoare zemoasa si idei decojite, pe care sa le primesc, nu asa indiferenta, ci infometata de texte..de file..de cerneala. da..renunt. Si, dragul meu, daca incordarea este tarie, de ce exaltarea ar fi altceva?
2 comentarii:
lasa timpul, el nu exista.
PS: scrii genial.
aloooo,tanti :)).. e 2012!
n-ai de gand sa mai bagi o scriere sa se bucure si noi de o noutate?.. :D
Trimiteţi un comentariu